Geo knowledge: variante geografie

subiecte bac geografie

V 80

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei Vestice şi clima Europei Estice.

E. Prezentaţi două caracteristici ale reliefului Câmpiei Europei de Est.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng) şi clima unităţii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei).

E. Prezentaţi doi factori care influenţează debitul râurilor din România.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Italia, precizaţi:

1. două unităţi de relief;

2. două resurse de subsol;

3. un tip de climă;

4. două râuri şi un lac natural;

5. două centre urbane.

D. Se dă următorul tabel:

Ţara	Anul	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (nr. loc.)
Ucraina	2006	603.700	47.300.000
Suedia	2006	449.964	8.823.000

1. Calculaţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei pentru Suedia şi Ucraina.

2. Precizaţi două cauze ale diferenţelor care apar între valorile densităţii medii a populaţiei

calculate pentru cele două ţări europene.

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Regatul Unit al Marii Britanii şi

Irlandei de Nord dispune de un important potenţial turistic.

V 81

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Carpaţi şi relieful Munţilor Ural.

E. Precizaţi doi factori care favorizează un mare flux turistic spre Italia.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Podişului Getic şi relieful Depresiunii

Colinare a Transilvaniei.

E. Precizaţi:

1. un factor care a determinat construirea unui număr mare de iazuri şi heleştee în unitatea

de relief marcată, pe hartă, cu litera F (Câmpia Moldovei).

2. un factor care favorizează creşterea în număr mare a ovinelor în unitatea de relief

marcată, pe hartă, cu litera G (Grupa Parâng).

SUBIECTUL III.

C. Pentru Franţa, precizaţi:

1. două caracteristici ale agriculturii;

2. trei resurse de subsol;

3. două râuri sau fluvii;

4. oraşul unde se află sediul Parlamentului European;

5. două porturi maritime.

D. Se dă următorul tabel:

Ţara	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (nr. loc.)
Islanda	103.819	294.000
Bulgaria	110.994	7.518.000
Finlanda	338.145	5.231.372

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei Bulgariei şi Finlandei.

2. Prezentaţi o cauză a densităţii reduse a populaţiei în Islanda.

E. Precizaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu în ţările Europei de Est.

V 82

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G (Danemarca) şi clima statului marcat,pe hartă, cu litera B (Grecia).

E. Precizaţi două cauze care să explice valorile mici ale densităţii populaţiei din statul marcat, pe

hartă, cu litera A (Islanda).

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B (Grupa Făgăraș) şi relieful unităţii marcate pe hartă cu litera G (Subcarpații Curburii).

E. Precizaţi:

1. o cauză a varietăţii influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre;

2. un factor care determină densităţi mari ale populaţiei în judeţul Prahova.

SUBIECTUL III.

B. 1. Calculaţi, pe baza datelor din tabel, densitatea populaţiei din statele respective.

Nr. crt.	Ţara	Populaţia (nr. loc.)	Suprafaţa ( km² )
1	Olanda	16.491.461	41.526
2	Germania	82.422.299	357.021
3	Portugalia	10.100.000	92.391

2. Precizaţi statul cu cea mai mare densitate a populaţiei.

3. Menţionaţi o cauză a valorilor mari ale densităţii populaţiei, în statul respectiv.

C. Referitor la Grecia, precizaţi:

1. o unitate de relief

2. două resurse naturale;

3. un timp de climă;

4. o zonă de vegetaţie;

5. două ramuri industriale care prelucrează resursele locale;

6. două oraşe - porturi maritime;

7. numele unei insule sau a unui arhipelag care aparţine acestui stat.

D. 1. Precizaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: “Agricultura britanică produce 60% din

necesarul de hrană al ţării, cu doar 1% din populaţia activă”;

2. Precizaţi un argument pentru a susţine afirmaţia: “Franţa se caracterizează printr - o mare

varietate a reliefului”.

E. Precizaţi două cauze care au condus la defrişările masive ale suprafeţelor de pădure din ţările

Europei Sudice.

V 83

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Urali.

E. Precizaţi doi factori care au determinat prezenţa stepei şi a silvostepei în sud-estul Europei.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Subcarpații Curburii).şi relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera G (Podișul Dobrogei).

E. Precizaţi:

1. o cauză care determină cantităţi reduse de precipitaţii în unitatea de relief marcată, pe

hartă, cu litera G (Podișul Dobrogei).

2. un factor natural care determină densităţi reduse ale populaţiei în unitatea de relief

marcată, pe hartă, cu litera E (Grupa Retezat-Godeanu).

SUBIECTUL III.

C. Referitor la Germania, precizaţi:

1. numele a două unităţi de relief;

2. un tip de climă;

3. numele a două râuri sau fluvii;

4. două resurse de subsol şi două ramuri industriale dezvoltate prin prelucrarea acestora;

5. numele unui oraş – port fluvial.

D. Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa, numărul de locuitori şi ponderea populaţiei urbane a

două state europene.

Ţara	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (mil.loc.)	Populaţie urbană (%)
Albania	28700	3,2	38
Belgia	30500	9,9	97

1. Calculaţi densitatea populaţiei din Albania şi Belgia.

2. Precizaţi o cauză a diferenţei de densitate a populaţiei dintre cele două state.

E. Precizaţi două argumente conform cărora turismul din Italia este mai dezvoltat şi mai diversificat

decât cel din Olanda.

V 84

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat pe hartǎ cu litera E (Spania) şi clima statului marcat

pe hartǎ cu litera H (Belarus).

E. Pentru statele din Peninsula Scandinavă precizaţi:

1. o cauză care explică valorile mari ale ponderii populaţiei vârstnice;

2. o cauză a densităţii reduse a popualţiei în această parte a Europei.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera B (M-ții Apuseni) şi relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera C (Grupa Făgăraș).

E. Precizaţi:

1. o cauză care explică cantităţile mari de precipitaţii medii anuale din unitatea marcată, pe

hartă, cu litera B (M-ții Apuseni).

2. un factor care a determinat amplasarea unui număr mare de termocentrale în unitatea

marcată, pe hartă, cu litera E (Podișul Getic).

SUBIECTUL III.

C. Pentru Grecia, precizaţi:

1. numele peninsulei în care este situată;

2. două state vecine;

3. numele a două insule;

4. numele a trei oraşe;

5. două ramuri economice dezvoltate.

D. Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa, numărul de locuitori şi ponderea populaţiei urbane în

două state europene:

Ţara	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (mil.loc.)	Populaţie urbană (%)
Islanda	102819	0,3	92
Ungaria	93032	10,1	65

1. Calculaţi densitatea populaţiei din Islanda şi Ungaria;

2. Precizaţi o cauză a diferenţei de densitate a populaţiei din cele două state.

E. Precizaţi două argumente pentru care turismul din Franţa este mai dezvoltat şi mai diversificat

decât cel din Olanda.

V 85

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu A (Irlanda) şi clima statului marcat cu C (Grecia).

E. Prezentaţi două cauze care au determinat o densitate redusă a căilor ferate în Peninsula

Scandinavă.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A (Subcarpații Moldovei) şi relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera B (Podișul Getic).

E. Prezentaţi:

1. un factor natural care nu favorizează dezvoltarea culturilor agricole în Carpaţii

Meridionali.

2. un argument care ilustrează originalitatea Mării Negre.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Franţa, precizaţi:

1. trei resurse ale subsolului;

2. trei ramuri industriale care

valorifică resursele subsolului

menţionate mai sus;

3. două porturi maritime;

4. două regiuni turistice.

D. Precizaţi:

1. un factor care determină caracterul continental al climei pe teritoriul Ucrainei.

2. două avantaje ale producerii hidroenergiei comparativ cu alte modalităţi de obţinere a energiei

electrice.

E. Integrarea în Uniunea Europeană vizează viaţa economică, politică, socială şi culturală. Pentru

statele care doreau să adere la UE, Comisia Europeană a stabilit condiţii de aderare.

1. Precizaţi două condiţii de aderare la UE pentru statele candidate;

2. Explicaţi, pe scurt, fiecare condiţie de aderare amintită mai sus.

V 86

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei asemănări între relieful Munţilor Carpaţi şi relieful Munţilor Pirinei.

E. 1. Precizaţi două tipuri de energie alternativă utilizată în statele din Europa Vestică.

2. Notaţi două state vest-europene în care se utilizează tipurile de energie precizate anterior.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă cu litera E (Câmpia Transilvaniei) şi relieful unităţii marcate, pe hartă cu litera F (Podișul Dobrogei de Sud).

E. Precizaţi:

1. o cauză care determină cantităţi reduse de precipitaţii în unitatea marcată, pe hartă, cu

litera C (Delta Dunării).

2. un argument care să susţină afirmaţia: „În unitatea marcată, pe hartă, cu litera G (M-ții Apuseni) există

o mare diversitate petrografică”.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Germania, precizaţi:

1. două state vecine, membre ale UE;

2. o unitate montană şi o unitate de podiş;

3. o resursă energetică şi numele unui bazin de exploatare;

4. două ramuri industriale, cu excepţia industriei alimentare;

5. oraşul-capitală;

6. un oraş-port fluvial.

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi prezintă ponderea populaţiei active pe

cele trei sectoare ocupaţionale.

Statul	Ponderea populaţiei active
Statul	Primar (%)	Secundar (%)	Terţiar (%)
Franţa	4,1	27,0	68,9
Grecia	20,8	23,6	55,6
Portugalia	11,5	32,8	55,7
Ungaria	15,3	35,4	49,4

D. Precizaţi:

1. statul cu cea mai mică pondere a populaţiei active în sectorul primar. Explicaţi acest fapt;

2. statul cu cea mai mare pondere a populaţiei active în sectorul primar. Explicaţi acest fapt.

E. 1. Explicaţi ponderea mare a populaţiei ocupate, în Franţa, în sectorul terţiar.

2. Precizaţi câte o cauză a creşterii ponderii populaţiei ocupate în sectorul terţiar în Grecia şi în

Portugalia.

V 87

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Alpilor Scandinaviei şi relieful Munţilor

Alpi.

E. Prezentaţi două cauze ale mobilităţii populaţiei în statele din spaţiul Peninsulei Balcanice.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă,cu litera C (Podișul Dobrogei de Sud) şi relieful unităţii marcate,pe hartă cu litera D (Subcarpații Moldovei).

E. Precizaţi:

1. un factor care a favorizat dezvoltarea industriei siderurgice în oraşul Galaţi.

2. un factor natural care a favorizat dezvoltarea culturii cerealelor pe suprafeţe extinse în

Câmpia de Vest.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Italia, precizaţi:

1. două unităţi montane;

2. un tip climatic specific acestui stat;

3. două resurse naturale;

4. două ramuri industriale (cu excepţia industriei alimentare);

5. două oraşe, cu excepţia capitalei;

6. o zonă turistică.

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E.

Nr. crt.	Statul	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (nr. loc.)	Densitatea medie a populaţiei (loc/km2)
2	Danemarca	43 094	5.450.661	126,48
1	Estonia	45.226	1.324.333	29,28
3	Finlanda	338.145	5.231.372	15,47
5	Germania	357.046	82.500.850	231,07
4	Letonia	64.589	2.274.735	35,21
6	Olanda	41.526	16.491.461	397,13

Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006

D. Precizaţi:

1. statul cu valoarea cea mai mică a densităţii medii a populaţiei;

2. statul cu valoarea cea mai mare a densităţii medii a populaţiei;

3. o cauză a valori scăzute a densităţii scăzute a populaţiei din Finlanda;

E. Precizaţi două cauze care determină valorile diferite ale densităţii medii a populaţiei în statele

Germania şi Letonia (câte o cauză pentru fiecare stat).

V 88

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G (Portugalia) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera I (Norvegia).

E. 1. Precizaţi două tipuri de combustibili fosili folosiţi în industria energiei electrice.

2. Notaţi două state europene în care se exploatează combustibilii amintiţi la punctul anterior.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D (Podișul Târnavelor) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G (Podișul Dobrogei de Sud).

E. Prezentaţi două argumente prin care să ilustraţi importanţa fondului forestier pentru ţara

noastră.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Italia, precizaţi:

1. două state-enclavă situate pe teritoriul Italiei;

2. două aglomeraţii urbane;

3. două ramuri industriale reprezentative;

4. două insule care aparţin acestui stat;

5. două lacuri naturale.

D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei continentului european, ştiind că suprafaţa acestuia

este de 10,4 mil.km2 şi populaţia de 726 mil.loc (2004);

2. Prezentaţi o cauză a densităţii medii reduse a populaţiei în Europa de Nord;

3. Precizaţi o cauză a densităţii medii ridicate a populaţiei în Europa Centrală;

E. Precizaţi două cauze ale distribuţiei inegale a căilor ferate în Europa.

V 89

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G (Spania) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera J (Ucraina).

E. Densitatea populaţiei în statul marcat, pe hartă, cu litera D (Islanda) este sub 3 loc./km2 iar în cel marcat

cu litera B (Marea Britanie) de aproximativ 250 loc./km2. Precizaţi două cauze care determină aceste diferenţe de

densitate a populaţiei dintre statele amintite anterior

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu F (Podișul Dobrogei de N) şi clima unitaţii de relief marcate, pe hartǎ, cu H (M-ții Banatului).

E. Precizaţi:

1. doi factori care determină valori mai mici decât media pe ţară, ale densităţii populaţiei în

unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele C(Delta Dunării) şi H (M-ții Banatului) (câte un factor pentru fiecare unitate);

2. două judeţe din aceste unităţi de relief unde populaţia are densităţi mai mici decât media

pe ţară.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Bulgaria, precizaţi:

1. două unităţi de relief;

2. forma de guvernământ;

3. o resursă naturală;

4. două culturi agriculturii tradiţionale;

5. două oraşe-port la Marea Neagră;

6. o regiune turistică importantă;

7. o grupare teritorială de state din care face parte.

D. Tabelul alăturat prezintă surse de energie utilizate în Europa de Vest şi Centrală şi rata lor de

creştere anuală.

Sursa de energie	Rata de creştere anuală (%)
1. eoliană	22
2. geotermală	4
3. hidroelectrică	2
4. petrol	2
5. nucleară	1
6. cărbune	0

Precizaţi:

1. două cauze ale creşterii ponderii energiei eoliene şi geotermale în statele vest-europene;

2. două cauze ale scăderii ponderii cărbunelui în balanţa energetică a Europei de Vest;

3. două state europene în care energia nucleară are o pondere însemnată în balanţa energetică.

E. Prezentaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu din ţările Europei de Est.

V 90

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B (Irlanda) şi

clima statului marcat, pe hartă, cu litera E (Italia).

E. Prezentaţi două cauze ale valorilor mai scăzute ale densităţii populaţiei (sub 20 loc./km2) în

ţările din Peninsula Scandinavă.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi:

1. două deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B (Jugul Intracarpatic-Dealurile de Vest) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, litera cu D (podișul Dobrogei);

2. o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C (Subcarpații Getici) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (Grupele Parâng și Retezat-Godeanu).

E. Prezentaţi:

1. o cauză a lipsei vieţuitoarelor la adâncimi mai mari de 200 m în Marea Neagră.

2. o cauză a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei României în ultimii ani.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precizaţi:

1. aşezarea geografică;

2. două unităţi de relief;

3. o caracteristică a climatului;

4. două resurse ale subsolului;

5. două oraşe mari, altele decât capitala;

6. două ramuri industriale care utilizează resursele de subsol menţionale mai sus.

D. În Europa, Uniunea Europeană reprezintă o grupare regională de state de natură politică,

socială şi economică. Precizaţi:

1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;

2. două state care au aderat la Uniuniunea Europeană în 2007;

3. două state, membre ale Uniunii Europene, situate în Peninsula Iberică;

4. un stat, din Uniunea Europeană, situat în Peninsula Scandinavă.

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Italia dispune de un important

potenţial turistic.

V 91

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Peninsulei Scandinave şi relieful Peninsulei Italice.

E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra influenţa reliefului asupra climei Europei.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Grupa Nordică a Carpaților Orientali) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H (Grupa Făgăraș).

E. Prezentaţi două cauze care explică absenţa amenajărilor hidroenergetice pe râurile dobrogene.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Austria, precizaţi:

1. un stat vecin care nu este membru al UE;

2. două caracteristici geografice care îi definesc poziţia geografică;

3. numele unei unităţi de relief;

4. un tip de climat;

5. fluviul care traversează oraşul-capitală;

6. forma de guvernământ;

7. două oraşe;

8. o regiune turistică.

D. Se dă următorul tabel:

Ţara	Suprafaţa ( km² )	Populaţia totală (nr.loc.)	Populaţie urbană (nr.loc.)
Italia	301.230	58.133.509	38.929.032
Finlanda	338.145	5.231.372	3.499.706

Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei din Finlanda;

2. Calculaţi procentul populaţiei urbane în totalul populaţiei din Italia;

3. Precizaţi o cauză care determină numărul mic de locuitori din Finlanda.

E. Precizaţi două argumente pentru a susţine următoarea afirmaţie: ”Turismul cultural este o

caracteristică a oraşului Roma”.

V 92

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F (Marea Britanie) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera H (Rusia).

E. Prezentaţi două cauze care să explice de ce reţeaua feroviară este aproape absentă în nordul

Finlandei, Norvegiei şi Suediei deşi sunt ţări dezvoltate ale Europei.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B (Podișul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu C (Grupa Parâng).

E. Prezentaţi două cauze ale diversităţii vegetaţiei pe teritoriul României.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Italia, precizaţi:

1. două state vecine;

2. numele unui vulcan;

3. două oraşe-port;

4. numele fluviului care străbate oraşul-capitală;

5. două tipuri de culturi agricole cu specific mediteranean;

6. două insule ce aparţin acestui stat.

D. Se dă următorul tabel:

Regiunea geografică	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (nr.loc.)
Europa de Nord	1.434.837	24.100.000
Europa Centrală	1.330.998	189.500.000

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare regiune europeană înscrisă în

tabelul de mai sus.

2. Precizaţi o cauză a numărului mai mare al populaţiei din Europa Centrală faţă de Europa

de Nord.

E. Referitor la valorile densităţii medii ale populaţiei, calculate anterior, precizaţi două cauze care

să explice diferenţele care apar între cele două regiuni europene vecine.

V 93

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A (Suedia) şi clima statului marcat

cu litera D (Franța).

E. 1. Precizaţi două culturi agricole specifice în statele Europei Mediteraneene;

2. Notaţi două state din regiunea amintită anterior în care aceste culturi agricole au o pondere

însemnată.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (Subcarpații Getici) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G (Grupa Retezat-Godeanu).

E. Prezentaţi două cauze care să explice faptul că industria materialelor de construcţii este foarte

răspândită în România.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Ungaria, precizaţi:

1. treapta de relief dominant;

2. două state vecine, membre ale UE;

3. tipul de climă;

4. două ape curgătoare;

5. un tip genetic de lac şi un exemplu de lac din acest tip genetic;

5. două oraşe.

D. Se dă următorul tabel:

Continentul / statul	Suprafaţa ( km² )	Populaţia (nr.loc.)
Europa	10 170 340	706 000 000
România	238 391	21 670 000
Cehia	78 866	10 235 455

Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006

Calculaţi:

1. densitatea medie a populaţiei Europei şi României;

2. ponderea populaţiei Cehiei în totalul populaţiei europene.

E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a energiei nucleare în structura

energetică a Franţei.

V 94

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Penini şi relieful Munţilor Caucaz.

E. Prezentaţi două cauze care să explice diferenţele de densitate a populaţiei între statele

marcate, pe hartǎ, cu literele B (Olanda) şi J (Islanda).

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unitaţii marcate, pe hartǎ, cu litera A (Podișul Dobrogei de Sud) şi relieful unitaţii marcate, pe hartǎ cu litera D (Podișul Getic).

E. Prezentaţi două cauze care determinǎ diferenţa de temperaturǎ dintre unitǎţile marcate, pe

hartǎ, cu literele A (Podișul Dobrogei de Sud) şi H (Grupa Nordică a Carpaților Orientali).

SUBIECTUL III.

C. Pentru Franţa, precizaţi:

1. douǎ unitǎţi de relief muntoase reprezentative;

2. un tip de climat specific;

3. douǎ fluvii care strǎbat acest stat şi se varsă în Oceanul Atlantic;

4. douǎ oraşe (altele decât capitala);

5. trei oraşe-port.

Se dǎ urmǎtorul tabel care se referǎ la subiectul III D şi E

Ţara	Temperatura Temperatura aerului în ianuarie (TºC)	Temperatura aerului în iulie (TºC)	Precipitaţii medii (mm/an)
Ucraina	-7,1	23,8	520
Ungaria	- 5,1	21,2	700

D. 1. Calculaţi amplitudinile termice anuale pentru statele Ucraina şi Ungaria;

2. Precizaţi tipurile de influenţe climatice dominante pentru fiecare din cele douǎ ţǎri.

E. 1. Calculaţi diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii care se înregistrează în Ungaria şi

cantitatea de precipitaţii care se înregistrează în Ucraina.

2. Precizaţi un factor care determinǎ aceastǎ diferenţǎ.

V 95

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A (Ucraina) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera I (Marea Britanie).

E. 1. Explicaţi prezenţa vulcanilor activi în Europa Sudică;

2. Menţionaţi două exemple de vulcani activi din regiunea amintită anterior.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi:

1. două deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C (Câmpia Moldovei) şi clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera G (M-ții Banatului);

2. o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpații Curburii)şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H (Podișul Mehedinți).

E. Precizaţi:

1. un factor natural care favorizează dezvoltarea unor areale viticole extinse în

regiunile deluroase.

2. o cauză care explică faptul că vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi

sud-est a României.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Franţa, precizaţi:

1. un tip de climă specific;

2. doi factori care influenţează clima;

3. două artere fluviale importante;

4. cea mai mare aglomeraţie urbană;

5. un oraş port la Marea Mediterană;

6. două ramuri industriale cu pondere ridicată în economia ţării;

7. o regiune turistică importantă.

D. Comparaţi cadrul natural al Serbiei cu cel al Ungariei precizând două asemănări şi o

deosebire.

E. Precizaţi două cauze care au determinat valorile reduse ale densităţii populaţiei în Munţii

Caucaz.

V 96

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei Nordice şi clima Europei Sudice.

E. Precizaţi:

1. un factor care favorizează dezvoltaea vegetaţiei de stepă în sud-estul Europei;

2. două state europene din regiunea amintită anterior unde stepa ocupă suprafeţe însemnate.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Subcarpaţilor Getici şi clima Podişului Dobrogei.

E. Prezentaţi:

1. o cauză care determină densitatea redusă a populaţiei în Delta Dunării;

2. o cauză care explică existenţa a numeroase centre de prelucrare a lemnului în Carpaţii Orientali.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Franţa, precizaţi:

1. două state vecine, membre ale UE;

2. trei oraşe, altele decât capitala;

3. o ramură tradiţională a agriculturii;

4. numele fluviului care traversează oraşul-capitală;

5. trei tipuri de turism.

D. Pe ţărmul nord-vestic al Europei, deşi latitudinile sunt de 50-700 lat.N, climatul este blând, cu

amplitudini termice reduse, temperaturi şi precipitaţii ce permit dezvoltarea unei vegetaţii bogate.

1. Explicaţi cauza prezenţei unui climat blând la această latitudine;

2. Menţionaţi o activitate economică favorizată de acest climat;

3. Numiţi două state care se află la această latitudine şi au specific acest tip de climat.

E. Precizaţi două cauze care au condus la defrişările masive ale suprafeţelor de pădure din ţările

Europei Sudice.

V 97

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D (Italia) şi clima statului marcat,

pe hartă, cu litera F (Marea Britanie).

E. Precizaţi două cauze ale prezenţei reliefului glaciar în Peninsula Scandinavică.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B (Carpații Curburii) şi relieful unităţii marcate cu litera H (Grupele Parâng și Retezat-Godeanu).

E. Prezentaţi:

1. o modalitate prin care să se reducă numărul de emigranţi români în ţările UE.

2. o cauză care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului alpin.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precizaţi:

1. numele unei unităţi montane;

2. numele râu sau fluviu;

3. doua resurse de subsol;

4. două ramuri industriale;

5. trei oraşe, altele decât cpitala;

6. o regiune turistică.

D. Uniunea Europeană reprezintă o grupare de natură politică, socială şi economică, formată din

mai multe state.

Precizaţi:

1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;

2. două state considerate membre fondatoare ale Uniunii Europene;

3. trei state din Uniunea Europeană cu ieşire la Marea Baltică;

E. Precizaţi două activităţi din domeniul serviciilor care ar putea duce la creşterea valorii PIB-ului

din Bulgaria.

V 98

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Arhipelagului Britanic şi clima Peninsulei Italice.

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor din

Munţii Alpi.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B (Grupa Nordică a Carpaților Orientali) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C (Câmpia Moldovei).

E. Prezentaţi două cauze care explică faptul că în regiunile montane se practică mai mult creşterea

animalelor decât cultura plantelor.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Republica Moldova, precizaţi:

1. două unităţi de relief;

2. un tip de climă;

3. două râuri sau fluvii;

4. o zonă de vegetaţie;

5. două oraşe;

6. două culturi agricole.

D. În tabelul alăturat sunt reprezentate principalele ţări producătoare de grâu în anul 2005.

Ţara	Producţie (mil.t)	Pondere (%)
Franţa	30,5	5,2
Germania	19,3	3,5
Regatul Unit	14,3	2,6
Polonia	7,8	1,4
Spania	6,3	1,1
Italia	6,3	1,1

Calculaţi:

1. diferenţa de producţie de grâu între Germania şi Spania;

2. ponderea totală a producţiei de grâu a primelor trei ţări mari producătoare;

3. producţia de grâu a Italiei împreună cu Polonia.

E. Precizaţi două activităţi de servicii care au dus la creşterea PIB-ului din Franţa.

V 99

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei Balcanice.

E. Prezentaţi două cauze care determină valorile ridicate ale densităţii populaţiei în statele Europei

Vestice.

SUBIECTUL II.

Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B (Podișul Mehedinți)şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpații Curburii).

E. Prezentaţi:

1. o cauză care explică frecvenţa mai mare a secetelor în partea de sud-est a ţării faţă de

vestul ţării.

2. un factor natural care a favorizat dezvoltarea culturii cerealelor pe suprafeţe extinse în

Câmpia de Vest.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Germania, precizaţi:

1. trei resurse de subsol;

2. două ramuri industriale foarte dezvoltate;

3. o regiune industrială;

4. două fluvii navigabile;

5. două oraşe-port maritime.

D. Se dă următorul tabel:

Statul	Suprafața (Km²)	Populația (nr.loc.)
Finlanda	338.145	5.231.372
Bulgaria	110.910	7.385.367

Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006

1. Scrieţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat din tabel.

2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele care apar între cele două state, referitor la densitatea medie a populaţiei.

E. În Europa Sudică şi Centrală există areale extinse afectate de eroziunea solului. O situaţie

similară este şi în România. Precizaţi doi factori care au condus la extinderea acestor areale.

V 100

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera F (Rusia) şi relieful statului

marcat cu litera I (Spania).

E. 1. Precizaţi două tipuri de energie alternativă utilizată în statele din Europa Vestică;

2. Notaţi două state vest-europene în care se utilizează tipurile de energie precizate anterior.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E (Câmpia Timișului) şi clima unităţii de relief marcate cu litera G (Subcarpații Moldovei).

E. Precizaţi:

1. un factor care a contribuit la creşterea densităţii populaţiei în Depresiunea Braşov.

2. un factor care a determinat amplasarea unui număr mare de rafinării în Câmpia Română.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Germania, precizaţi:

1. două state vecine;

2. numele a două unităţi montane, a unei unităţi de câmpie şi al unui podiş de pe

teritoriul acestui stat;

3. două resurse de subsol;

4. oraşul-capitală;

5. numele a trei oraşe mari, altele decât capitala.

D. Se dă următorul tabel:

Statul	Suprafața (Km²)	Populația (nr.loc.)
Austria	83.870	8.192.880
Cipru	9.250	784.301
Suedia	449.964	9.016.596

Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru Cipru şi Suedia.

2. Precizaţi o cauză a densităţii mai ridicate a populaţiei în Austria decât în Suedia.

E. Precizaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu din ţările Europei de Est.

Geo knowledge

03 septembrie 2013

Varianta 6 , 30 august 2013

05 iulie 2013

Varianta extrasă azi 5.07.2013 la Bac.,proba E. d) Geografie

09 iunie 2013

Varianta 7, 2013

03 iunie 2013

Probleme Geografie BAC

26 aprilie 2013

Simulare Bac Geografie -Dâmbovița, 18 Aprilie 2013

01 aprilie 2013

Model de subiect BAC 2013, Geografie

12 martie 2013

SUBIECTE BAC GEOGRAFIE

Pentru Italia, precizaţi:

11 iulie 2012

Varianta nr.1 extrasă la BAC 2012

19 mai 2012

SUBIECTE BAC GEOGRAFIE, VARIANTELE 80 - 100

Postări populare

Statistici

Persoane interesate